Sylvia

 ciorba de pastai uscate final 1

     De multa vreme imi doresc sa fac si mai ales sa gust aceasta ciorba, am profitat de mica vacanta din Romania si de faptul ca mama mea mi-a indeplinit dorinta si a pus pastai la uscat si va pot prezenta azi aceasta reteta.

    Poate multi dintre voi nici nu stiti ce e cu aceste pastai uscate,  nici nu stiu in cate regiuni ale tarii se mai practica aceasta metoda de conservare  atat de veche incat  poate ar trebui sa incep povestea altfel …….

     A fost o data ca niciodata ca daca n-ar fi fost nu s-ar fi povestit… Undeva, departe,  in muntii din nordul tarii numita Romania a fost un timp in care oamenii traiau simplu si curat, fara frigidere in care sa conserve si sa congeleze tot ce au si nu au nevoie,  fara electricitate, internet si televiziune.  In acele timpuri vremea avea alta masura si valoare, pentru a-ti prepara ceva de-ale gurii trebuia sa iesi in curte sa cauti stiva de lemne, sa faci un focul in soba , sa  pregatesti agale bucatele ce luau drumul ceaunului …dar aveai timp suficient pana cand focul cucerea soba si infierbanta plita. Bucatele se faceau incet si gustul era mai bun si pentru ca erau mai mult asteptate si ingredientele folosite erau toate din natura.  Desi totul lua mai mult timp atunci, ziua avea alta lungime si valoare pentru ca orele si clipele nu iti erau furate de mica cutiuta numita televizor care iti arata vrute si nevrute din intreaga lume ….si cel mai adesea iti arata ca iti este tot mai greu sa traiesti in zilele  moderne. Nu aveai nici internet….unda magica ce te poarte peste tot in lume si a devenit un creier comun al umanitatii unde intra si are acces fiecare in functie de cat il duce propriul creier , dar aveai vecini si prieteni dragi  care stiau inca  sa te priveasca in suflet.

   In acele vremuri oamenii stiau altfel decat in zilele noastre sa isi asigure traiul zilnic si isi conservau bucatele in asa fel incat si in zilele lungi de iarna sa nu duca lipsa de nimic. Muraturile si dulceturile erau frumos stivuite in camara,  in beci erau cartofii si morcovii si in pod gaseai fasolea boabe si saculetii de panza cu fasole pastai uscata. Cand vara era darnica si rudele de fasole  pline de  pastai, gospodinele le culegeau le spalau si le stergeau bine si le puneau la uscat. Se uscau cel mai bine in pod la umbra si curent de aer sau si mai bine in sura pe un stergar uscat in dodul cu fan unde aerul purta si mirosul fanului prin ele. Nu stiu sa va spun cat dureaza in totalitate procedeul dar pot sa va arat rezulatatul.

 

ciorba de pastai uscate

 

    Pastaile se deshidrateaza total, ususca bine cum ti-ar fi spus gospodina acelor vremuri, pana devine subtire si fina. Sa nu credeti ca se rupe usor, pentrua  o taia cel mai bine este sa folositi o foarfeca de bucatarie :

 

ciorba de pastai uscate 1

 

      Pentru aceasta ciorba avem nevoie de : o gramajoara buna de pastai uscate, in jur de o jumatate de kilogram, un ciolan afumat  de porc si cateva bucati de costita afumata de porc, un morcov mare, o ceapa, 2 rosii maruntite, o radacina mica de patrunjel si putina telina, 2 crengute de cimbru uscat, 2 linguri de ulei, putina boia, o lingura de faina.

     Nu ma mai lungesc mult cu vorba ca procedura e simpla. Se oparesc pastaile cu apa clocotita si se lasa pana se raceste apa pe ele, se storc si se pun la fiert cu carnurile de porc si cu cimbru ( eu nu am pus sare ca era sarata carnea) . Dupa o ora de fiert se adauga legumele maruntite cu exceptia rosiilor si se mai lasa 40-50 de minute. Adaugam apoi rosiile maruntite si curatate de seminte si mai lasam 10 minute timp in care pregatim rantasul. In uleiul incins se adauga faina si praful de boia se amesteca bine pana la omogenizare si se stinge cu 2 polonice de  ciorba din oala. Cand clocoteste bine turnam rantasul peste ciorba si  mai lasam sa dea un clocot. Mai dregem la final cu putina sare daca trebuie si punem putin piper si lasam oala sa se ingaduie putin  :

 

ciorba de pastai uscate 3

 

    Ciorba se serveste fierbinte cu verdeata proaspata tocata fin pusa direct in farfurie, eu am pus patrunjel si telina verde, puneti ce va doreste sufletul.  A fost deosebita, imi pare rau ca nu va stiu explica mai bine ce gust divin a avut…..pastaile sunt foarte aromate si au o textura aparte si o aroma aparte data de rehidratare si de gustul de afumatura pe care il absorb….este ceva deosebit, trebuie sa o gustati macar o data 🙂 . Te face sa pleci cu gandul departe departe in trecut in vremuri atat de vechi  incat nici nu te-ai fi gandit la ele ….si sa iti doresti sa fii gustat dulceata acelor clipe de liniste si bucatele adevarate ce se faceau atunci  :

 

ciorba de pastai final

 

   PS : sa nu credeti ca nu mi-am adus o portie de pastai uscate si in Franta 🙂 desi am venit cu avionul , le-am ingramadit cumva in bagajul de cala …..nu aveam chef sa dau explicatii vamesilor francezi ce plante uscate car eu in bagajul de mana 🙂 . In prima zi de ninsoare o sa fac inca o data aceasta ciorba pentru a-mi aduce aminte inca o data de iernile din timpuri demult apuse  din Romania .